Politistul cumparaturilor

Shopping list cop

Intram cu copilul la cumparaturi in hypermarket. Avem lista de cumparaturi, deci stim exact ce trebuie sa luam. Doar ca socoteala de acasa nu se potriveste niciodata cu cea din hypermarket. Cel mic parca vrea sa puna in cos toate dulciurile si toate jucariile. Ce facem? Pai putem sa conducem la casa de marcat un cos care sa arate cu totul atlfel decat ne-am propus initial sau refuzam dorintele copilului si ne alegem cu un spectacol cu artificii in direct, in mijlocul magazinului, ca in celebrul clip viral:”Je veux les bonbons!”. Sau mai exista si o alta varianta?

Cu siguranta exista posibilitatea sa abordam lucrurile si in alt fel, cu rezultate mai bune. Majoritatea parintilor parca avem un sablon cand tratam situatii din acestea. Reactia noastra clasica: “tati, e prea scumpa! Nu-i voie sa luam jucaria! Lasa-o acolo ca nu-i frumos!”. Ideal ar fi ca la un asemenea indemn, copii sa se conformeze si sa spuna: “am inteles, tati, e limpede ca nu-i frumos si o sa las jucaria la locul ei.” Dar nu stiu cati dintre noi avem asemenea copiii si sincer nici nu stiu cati dintre noi ne-am dori. De obicei, insa, copiii raspund ceva de genul:”da’ vreau, te roooog! vreau, vreau, vreaaaaaaaauuu!”. Si pe masura ce noi insistam parca alimentam si mai mult dorinta copilului de a lua acea jucarie. Uneori lucrurile degenereaza in atitudine violenta verbala sau fizica din partea copilului, lacrimi, suparare. De ce se intampla asa? In primul rand dorinta copilului este prea puternica pentru a fi schimbata fara niste argumente solide. In al doilea rand, oricat de puternice sunt argumentele, daca nu sunt pe intelesul copiilor valoarea lor este zero. Cati copii la varste fragede inteleg ce inseamna scump? Cati copii inteleg cu adevarat ce e frumos si ce nu e frumos sa faca? Cati copii fac diferenta corecta intre bine si rau? Nu e usor nici la o parte din adulti sa faca diferenta, ce sa mai spunem la copii? Asta fara sa ducem discutia in labirintul metafizicii ­čÖé .

Si atunci cum putem face sa gasim argumente solide si care sa mai fie si pe intelesul copilului? O solutie foarte interesanta am gasit-o cand citeam o carte de jocuri pentru copiii. Scria acolo despre jocuri ce se pot face in magazine. Se numea “politistul cumparaturilor”. Practic, intocmim o lista de cumparaturi si la intrarea in magazin ii dam lista in mana copilului care deve astfel politistul cumparaturilor. Misiunea lui: sa se asigure ca se cumpara tot ce este pe lista si doar ce este pe lista. Ideea este exceptionala! Pentru efectul maxim este ideal ca implicarea copilului sa fie inca din etapa de intocmire a listei, pentru a fi si el unul din artizanii proiectului. Schimbam total perspectiva din care priveste el lucrurile: in loc sa fie cel care face ce vrea pana este oprit de parinti, acum este cel care trebuie sa aiba grija ca toti ceilalti sa respecte regulile. Mai presusus de orice forma de prezentare este un joc. Copiii iubesc jocul, copiii sunt cei mai “seriosi” atunci cand joaca. Copiii pot fi convisi sa faca aproape orice atata timp cat o fac in joaca. Puterea jocului este uimitoare!

Ajuta sa introducem in discutie si bugetul. Fie cand avem lista, fie cand nu o avem si suntem la o vizita scurta de cumparaturi, argumentul cu bugetul poate fi foarte puternic. Pentru a fi util e important mai intai sa fie inteles conceptul de buget. Asta se intampla in timp, nu peste noapte. De exemplu cand copiii ne intreaba de ce plecam la serviciu le putem spune ca mergem acolo ca sa lucram si sa strangem bani. Cu banii putem sa cumparam dulciuri, jucarii, haine, putem sa mergem la kidsland, etc. Un mesaj repetat in felul acesta il poate ajuta pe copil sa inteleaga ce inseamna banii si ce putem face cu ei. Apoi, stabilim la iesirile in parc un buget de cheltuiala. Comunicam copilului ca astazi bugetul de cumparaturi este de x lei. El poate sa aleaga cum sa cheltuie banii atata timp cat ne incadram in buget. E folositor sa ii traducem bugetul in lucruri concrete. De pilda, cu banii de azi poti cumpara un balon si o inghetata sau poti alege o bomboana pe bat si sa sarim la trambulina. Lucrurile abordate in felul acesta pot invata copilul ce inseamna un buget si de ce e important sa ne incadram in el. Dupa ce inteleg notiunea de buget, mai avem un mic truc pe care il putem folosi. Atunci cand aleg sa cumpere o jucarie care nu e in plan spunem: “Mami a terminat bugetul pentru cumparaturi azi. Nu mai are bani! Daca vrei sa o cumperi o cumperi din banii tai. Daca ai bani la tine mergi tu la d-na de la casa, platesti si o luam?”. Veti fi uimiti ce efect puternic poate avea acest mesaj si cat de usor va renunta la jucarie. Dar doar dupa ce ne-am asigurat ca am construit foarte clar notiunea de buget pentru copil.

Asa cum v-am obisnuit, am pregatit si un film in care am surprins o zi la hypermarket cu “politistul cumparaturilor”. Totul este o joaca, totul este amuzament, ne pacalim unul pe altul, schimbam roluri intre noi, dar lista se respecta ­čÖé :

_____________________
Aprecierea ta ne da energia sa continuam!
Daca iti place ce facem, nu uita sa iti creezi un cont pe site sau sa dai like pe Pagina de Facebook, ca sa poti fi la curent cu ultimele noutati. Daca ai un prieten caruia crezi ca i-ar prinde bine sa se uite peste aceste randuri, fa-i si lui si noua o favoare si impartaseste cu el linkul articolului!

Vreau sa aflu tehnicile psihologice demonstrate pentru a imbunatati relatia cu copilul meu, din newsletterul muffyPEDIA.ro: