Ma vor toti deodata… jucaria individuala

Children fighting over toys - Copiii se cearta de la jucarii

Aproape totii copii, mai ales la varste fragede, au impresia ca totul li se cuvine, ca toate lucrurile sunt ale lor. Peste aceasta situatie, mai adaugam si faptul ca jucaria pe care o foloseste un alt copil de langa ei este, oricat de ieftina ar fi, in acel moment, cea mai frumoasa din lume. Acest cocktail de factori genereaza, deseori, conflicte si nemultumiri pentru copii.

Probleme legate de impartirea jucariilor au loc si intre frati si intre copii din familii diferite, atunci cand sunt impreuna: “Rozila, catelusul de plus, sta singur intr-un colt. Nu prezinta interes deosebit pentru nimeni. Dar la un moment dat, Antonia il ia in brate si incepe sa se joace cu el. Nu dureaza mai mult de cateva secunde si incepe scandalul. Amalia o trage cu o mana de haine si cu cealalta incearca sa-i ia cu forta catelusul Antoniei: – E al meu!… – Ba nu, eu l-am luat prima!… Plansete, tipete si palme razlete.”
Un film pe care il vedem, multi dintre noi, suficient de des?

Daca nu e o poveste straina pentru multi dintre noi, atunci e important sa vedem si cum o putem gestiona. Deci, cum e cel mai bine sa indrumam copiii? Ca sa putem raspunde la aceasta intrebare in primul rand e important sa facem o distinctie in functie de modul in care poate fi folosita jucaria educativa pentru copii. Daca este o jucarie care se foloseste individual vor fi indicate un set de actiuni, pentru o jucarie de grup abordarea ideala este cu totul alta.

A. Jucariile individuale

Cum sa impartim jucariile educative pentru copii, chiar si jucariile ieftine, pentru a evita bataia intre copii.Sunt cele care se pot folosi de catre un singur copil si nu sunt foarte pretabile la jocurile in echipa. Putem numi cu titlu de exemplu aici: papusi, masini, telefoane, trotinete, biciclete, etc.

Abordarea clasica, in acest gen de spete, din partea parintilor, este sa roage copilul care are jucaria sa i-o dea si celui care o cere. Asta pentru ca asa este frumos, sa impartim jucariile educative. Intr-adevar, in timp, aceast gen de abordare poate incuraja copilul sa aiba un comportament altruist si sa isi imparta cu placere jucariile, fie ele ieftine sau scumpe, cu alti copii. In acelasi timp are si un potential negativ, mai ales daca nu se face cu maxim de tact din partea parintelui sau, mai mult, copilul este si fortat sa dea jucaria, impotriva vointei lui. Ce poate retine copilul din aceasta experienta? Ca a renuntat la placerea de a se juca el ca sa ii dea jucaria educativa fratelui/altui copil. Va face aceasta experienta pe cei doi copii sa tina mai mult unul la altul? Posibil sa nu, mai degraba din contra, sa ii faca sa se indeparteze unul de altul. Pentru ca cel care primeste jucaria a fost motivul pentru care cel care a daruit-o a trebuit sa se sacrifice.

Si atunci ce am putea sa facem? Varianta pe care o recomanda psihologii este sa ne indreptam prioritar atentia catre copilul care cere jucaria care deja este luata. Sa incercam sa ii explicam ca atat timp cat jucaria este la alt copil ea este “rezervata” si ca noi putem lua doar jucariile “libere”. Aici, in functie de situatie, e util sa punem in scena o mica poveste care sa faca una din jucariile libere sa fie foarte interesanta pentru copil. In felul acesta il putem distrage de la jucaria “rezervata”. De exemplu: “Ce se aude? Parca am auzit burtica ursuletului Winnie. Crezi ca-i este foame? Mergem sa-i dam niste miere de albine sa pape?…” si ne prefacem ca il hranim pe Winnie pentru a-l face pe el sa fie mai interesant, pentru copil. O asemenea abordare invata copii sa respecte alegerile celorlalti si, de asemenea, sa stie ca atunci cand ei au ales o jucarie nu exista riscul de a-i fi luata imediat de altcineva.

Daca totusi observam ca unul dintre copii monopolizeaza un timp foarte lung o jucarie educativa care e de interes comun, un truc excelent este sa stabilim runde, cu limita de timp, in care pot tine jucaria pe rand. Extrem de important este ca in prima runda jucaria sa ramana la cel care deja o detine. De obicei, o limita rezonabila de timp poate fi stabilita la 5 minute. Am avut si surprize cand am procedat asa si copii ne intrebau de mai multe ori daca nu a expirat timpul si chiar ofereau jucaria celuilalt inainte de expirare, nerabdatori sa o primeasca inapoi dupa urmatoarea runda. Dar totul era facut cu acordul lor si vointa lor, fara a-i forta.

Cand vorbim despre jucariile de grup, optica se schimba radical. Vezi in articolul legat de jucariile care pot fi folosite de mai multi copii simultan care este cea mai buna abordare.

_____________________
Constructia ghidului parintilor incepe!

Ti se intampla uneori sa iti pierzi rabdarea cu copilul tau si sa tipi la el sau sa il certi? Ti se mai intampla sa poti colabora cu copilul tau doar daca il “mituiesti” cu niste dulciuri? Ti se intampla vreodata sa obtii o promisiune de la copilul tau dar imediat dupa asta sa nu o mai respecte?

Afla care sunt mecanismele care genereaza aceste situatii si cum putem noi, ca parinti, sa avem cele mai bune abordari pentru a avea o relatie armonioasa cu copiii nostri. Raspunsurile doar in ghidul parintilor muffyPEDIA intitulat “Si eu mai gresesc din cand in cand!”. Proiectul se va derula in urmatoarele saptamani si va fi gratuit pentru toti membrii platformei muffyPEDIA!

Inscrie-te cu adresa ta de email ca sa primesti GRATUIT ghidul parintelui muffyPEDIA!